METABOLISM

METABOLISM

Ansamblu de procese chimice care au loc în celulele şi în ţesuturile vii şi care le determină formarea, distrugerea şi funcţionarea.
Formarea de celule noi şi menţinerea celor existente necesită producerea (sinteza) unor molecule mari pornind de la compuşi mai simpli: această sinteză este numită anabolism. Distrugerea celulelor existente sau a anumitor structuri ale lor comportă distrugerea moleculelor mari prin reducerea la compuşi mai simpli; acest proces se numeşte catabolz’sm. Cele două procese coexistă în toate celulele şi organismele vii: când procesele de sinteză (anabolism) sunt mai intense decât cele de distrugere (catabolism) asistăm la creşterea organismului (ca în perioada de dezvoltare); când cele două procese sunt echilibrate, nu apar modificări de greutate în organism (cazul adulţilor); când procesele catabolice sunt mai intense decât cele anabolice survine slăbirea (ca la bătrâneţe, în timpul abţinerii de la mâncare sau în unele boli). Procesele de sinteză ale componentelor celulelor şi ale ţesuturilor şi procesele chimice care conduc la manifestări vitale (contracţie musculară, producere de căldură, absorbţie activă a unor substanţe etc.) necesită energie; ea este eliberată în timpul proceselor de distrugere a moleculelor complexe formate din compuşi mai simpli. Ansamblul schimburilor de energie inerente acestor procese este numit metabolism energetic.

Procesele chimice care au loc în celulele vii sunt clasificate în metabolism intermediar, care cuprinde procesele de sinteză ale componentelor celulare (proteine, glucide, lipide) şi distrugerea lor până la compuşi relativ simpli, comuni, şi metabolism terminal, care cuprinde procesele de distrugere a acestor compuşi comuni în dioxid de carbon şi apă, precum şi eliberarea celei mai mari părţi de energie necesare organismului. Toate reacţiile metabolice au loc

METABOLISM BAZAL

Ansamblu de procese chimice şi chimicnfizice ce se petrec într-un organism în stare de repaus total, complet relaxat fizic şi psihic (aşadar trebuie să fie întins şi într-un mediu confortabil) şi nemâncat de mai nmlt timp (pentru om, cel puţin 12 ore). In aceste condiţii, procesele metabolice sunt destul de limitate şi angrenate esenţial în producerea energiei necesare pentru menţinerea funcţiilor vitale cum ar fi respiraţia, contractia cardiacă, circulaţia sângelui, funcţia renală şi a glandelor endocrine, menţinerea temperaturii corporale, activitatea centrilor nervoşi etc. Având în vedere că energia folosită pentru menţinerea acestor funcţii trece, la final, în mediul înconjurător sub formă de căldură, uşor măsurabilă, şi cantitatea de căldură este proporţională cu suprafata corpului, valoarea metabolismului bazal se exprimă în Cal/mZ/h. Valoarea metabolismului bazal este destul de constantă pentru indivizi de aceeaşi vârstă, acelaşi sex, cu aceeaşi greutate şi înălţime (când este calculat ţinând cont de unitatea de suprafaţă). La adulţi, metabolismul bazal este de circa 40 Cal/mzlh (la femei 37-38 Cal/mz/h) reprezentând 1 500-1 800 de calorii în 24 de ore. La copii, metabolismul bazal este mai  ridicat (la 5 ani se atinge valoarea maximă, circa 55 Cal/mzlh). La bătrâni însă, valoarea scade treptat. Valoarea metabolismului bazal variază aproape exclusiv în funcţie de activitatea tiroidei, în sensul că valoarea sa creşte sau scade împreună cu creşterea sau scăderea activităţii acestei glande. Profilul metabolismului bazal este de mare ajutor în diagnosticul alterărilor funcţionale ale tiroidei. S-a observat că valoarea metabolismului bazal poate creşte până la 10000 faţă de normal în cazul bolii Basedow, caracterizată de hiperfuncţionalitate tiroidiană, şi poate scădea până la 60-7000 în cazul cretinismului, caracterizat de o hipofuncţionalitate a tiroidei.

METABOLISM ENERGETIC

Ansamblu de transformări suferite de energie într-un organism. Energia necesară funcţiilor vitale (creştere, mişcări etc.) derivă mai ales din alimentele introduse în organism, deci este de natură exclusiv chimică; ea este transformată de organism şi la final cedată în mediu sub formă de că!dură. În condiţii de echilibru ar trebui să existe o riguroasă echivalenţă între energia introdusă şi cea cedată; acest lucru este foarte greu de verificat experimental pentru o perioadă scurtă de timp. De fapt, 0 parte din energia introdusă cu alimentele este acumulată de organism sub forma legăturilor chimice de substanţe sintetizate. Pe de altă parte, o parte a energiei cedate mediului provine din sciziunea acestor substanţe sau din substanţele depozitate (rezervă glucidică şi lipidică) de care organismul dispune. Metabolismul energetic este în general determinat cu metode de calorimetrie; el creşte rapid când se trece de la starea de repaus absolut (metabolism bazal) la activitate. Producţia totală de căldură în 24 de ore (metabolism total) ajunge la 2 500-3 000 de calorii; atleţii bine antrenaţi pot ajunge în cursul unei întreceri la un maxim de 10 000 de calorii.
EROARE CONGENITALA .  Deviaţie metabolică determinată de o cauză genetică. Există circa 180 de cazuri care intră în acest grup şi pot avea tablouri clinice foarte diferite, de la o totală stare de bine până la adevărate incompatibilităţi cu viaţa extrauterină.  Din cauza acestui defect poate interveni, de exemplu, blocajul unei anumite reacţii metabolice, în consecinţă lipsa sau diminuarea produsului final al reacţiei sau acumularea în diverse ţesuturi a substratului reacţiei sau a produselor intermediare excretate în cantitate mai mare decât media. Dacă proteina alterată aparţine sistemelor de transport, prin intermediul membranelor celulare vor apărea defecte în absorbţia sau în resorbţia anumitor substanţe (de exemplu, la nivel renal sau intestinal).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *